Books, Beauty & Stuff

07 iulie, 2014

A fost o data...

...ca niciodata, un catel pe nume Paco. Stiu, denumirea de catel nu era intocmai potrivita pentru un fizic de 60 de kg. :) 
Asculator, mereu vesel, dragastos si dornic de iubire.  El este iubirea mea, iar azi dimineata l-am mangaiat si l-am iubirit pentru ultima oara. Sa scriu tot ce s-a intamplat... nu o fac, i-am stresat deja pe altii. Plang pentru el, dar asta nu ne ajuta pe niciunul cu nimic.

Adio, prieten drag!

12 comentarii:

  1. Doamne cat imi iubesc si eu cateii.... as intra in depresie daca ar pati ceva.
    Imi pare foarte rau pentru Paco :| :(

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Eu nu ma steptam sa ma afecteze chiar atat de mult. :(

      Ștergere
  2. oooooffffff ce s-a intamplat :(((((((

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Batranel si bolnavior.Nu mai avea nici o sansa sa-si revina. Astazi l-am eutanasiat. :(

      Ștergere
  3. Ce frumos era... Imi pare pentru el. Iti doresc multa putere sa treci peste acest moment dificil. Cindy

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Nu ca era frumos? Eu l-am adorat!
      Multumesc Cindy! :)

      Ștergere
  4. Fii tare. Stiu cum e sa pierzi animalute. Dar din pacate, ele sunt mai sensibile decat noi...

    RăspundețiȘtergere
  5. Îmi pare rău Ana. Este normal să te afecteze la fel de tare ca atunci când pierzi pe cineva din familie, dar să gândim pozitiv şi să credem cu tărie că acum se joacă cu alţi căţei.

    RăspundețiȘtergere
  6. Il pastrezi viu in amintirea ta si trebuie sa fim recunoscatori pentru timpul pe care il petrecem cu aceste fiinte atat de iubitoare si devotate! Sunt alaturi de tine Ana Maria!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Asa este, ai perfecta dreptate! Multumesc pentru vizita! :)

      Ștergere

Subscribe Via Email
Un produs Blogger.